Nașterile din Italia se îndreaptă spre un nou record negativ în acest an, potrivit datelor preliminare care indică o agravare a crizei demografice de lungă durată din această țară.
Între ianuarie și iunie au avut loc cu 3.500 de nașteri mai puține decât în aceeași perioadă din 2022, arată datele biroului național de statistică ISTAT, citate de Reuters.
Pe ansamblul anului trecut, nașterile au scăzut cu 1,7%, la 393.000, a 14-a scădere consecutivă și cel mai mic număr de la unificarea țării în 1861.
Premierul Giorgia Meloni a alocat luna aceasta aproximativ 1 miliard de euro (1,05 miliarde de dolari) pentru măsuri menite să rezolve criza, determinată în parte de eforturile italiencelor de a îmbina munca și maternitatea și considerată o urgență națională pentru a treia economie ca mărime din zona euro.
O populație în scădere și îmbătrânită duce la scăderea productivității și la creșterea costurilor de asistență socială într-o țară care are deja cea mai mare factură de pensii de stat din cele 38 de țări ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
ISTAT a precizat că, pe baza datelor din ianuarie până în iunie, rata fertilității în 2023 va scădea probabil la 1,22 copii pe femeie, de la 1,24 în 2022.
Rata este susținută de imigranți, în timp ce în rândul femeilor de naționalitate italiană s-a situat la doar 1,18 în 2022.
Alte constatări din raportul ISTAT au arătat că, în medie, femeile din Italia au primul copil la 31 de ani și că anul trecut 41,5% dintre copii au fost născuți de femei necăsătorite.